Prietenii

Favim.com-29154

Prietenii. Totii ii avem, chiar daca sunt sau nu buni.

Si pentru ca nu sunt genul de prieten pe care sa il indepartezi, sunt genul pe care il vei indeparta. Asta vine simplu, atunci cand suntem prieteni de departe, sunt cel mai bun posibil, dar cand te apropii ,spre mine calci pe cioburi, pentru ca relatia dintre noi, hmm, nu mai e asa cum iti doreai. Eu tin la prietenii mei, la toti, poate nu cum vor ei, dar tin. Ce-i drept e ca, am tendinta de a sari din floare in floare cu amicii, dar in capul meu asta inseamna doar cunoasterea mai multor caractere, nicidecum uitarea celor vechi. Am fost numita profitoare doar pentru ca am inteles persoane pe care ei le cred diferite, gandindu-se la faptul ca eu castig de pe urma lor. Dar nu s-au gandit ca poate plec pentru ca inca nu e nimeni in stare sa ma asculte-cati dintre ei m-au intrebat ceva persoanl vreodata? -. Si tot eu cred ca nu am gresit cu nimic, in a ma avanta in alte prietenii, doar pentru ca uneori ei se astepta la prea multe de la mine. Eu nu traiesc pentru  asteptarile nimanui. Si consider o prietenie adevarata existenta, atunci cand si unul si altul sunt dispusi sa lase orice pentru celalalt. Mi se pare logic sa nu gasesti pe cineva sa te ajute in toate, pentru ca fiecare are nevoie de timp si spatiu si pentru el, nu poate face totul pentru tine.Daca vrei sa primesti ascultare, sfaturi si orice altceva de la un prieten, si tu trebuie sa oferi la randul tau,chiar daca nu ti se cere.”Nu mai pofti doar in a primi/ gandeste in a darui“.Iar aici m-am referit la cei care se plang ca nu gasesc un prieten adevarat.

 

M-am gandit sa raman, si nu am avut langa cine. E vina mea, nu mi-am dat seama cand a trebuit sa ma opresc din “a cunoaste caractere” (pasiunea mea) si m-am trezit cand totii aveau prietenii legate. Eu ascult, ascult si iar ascult, eu ridic moralul, fac lumea sa se simta bine si cand le e cel mai rau, am un simt empatic innascut, ma implic si sentimental in viata altora -uneori ma gandesc de ce oare?!- si cu toate astea, putini si-au dat seama ca si eu am nevoie inapoi de energile pe care le ofer. Se pare ca tot aceleasi persoane m-au invatat, ca a fi bun inseamna sa fii luat de prost. Dar ce nu inteleg ei, este faptul ca eu o sa fiu bun si luat de prost, decat rau, si luat de nimic. Oricum astea m-i se par copilarii, de parca eu nu sunt, dar imi dau seama ca la un moment dat nu o sa mai fie asa si o sa rad de ce am scris aici.

Cu toate astea, prietenii mai apropiati ma considera cea mai buna prietena, chiar daca s-au apropiat de mine, imi accepta unele defecte, si pe partea realista suntem cel mai bine- pacat de partea mai ascunsa, pe care nimeni nu incearca sa o descopere- . Spunea odata John Dryden “Fereste-te de furia omului rabdator“. Cam asa e cu mine, sunt cea mai calma persoana in orice relatie, cu orice tip de om, dar atunci cand ma infuriez sa nu dea domnu’ sa fie nimeni langa mine. Nu ca as omori pe cineva, dar o prietena de-a mea a zis despre mine : “Totul e bine cand Eva e bine, dar cand se intampla ca cineva sa ii greseasca in vreun fel, privirea ei te face sa te pierzi intr-un abis intunecat si sa iti para rau de fiecare vorba rostita” . Ciudat, pentru ca si sora mea zice uneori ca am o privire care o inspaimanta . Eu rea? Niciodata, tot tipa cu zambetul pe buze raman.

Imi place singuratatea..uneori, si mereu vreau intimitate. De ce ei nu inteleg asta, si o iau ca pe ” iar nu ai chef de noi”, ceea ce asa este de fapt, dar nu ca si cum i-as respinge pe prietenii mei, ci doar as vrea sa inteleaga ca am nevoie de momente cand sa ma gandesc si la mine, sa ma incarc si sa revin cu forte noi -parte, care tuturor le place, de altfel -. In concluzie, inca nu m-a inteles nimeni, si inca nu am murit din cauza asta. Nu le cer nimic, ci doar imi doresc ca o minte sclipitoare sa-si dea seama si sa ma inteleaga, in rest o sa ma bucur mult pentru ei si cu ei, nu degeaba sunt AlterEgo si Eva 😉

Eva 

P.S. : Imi doresc atat de mult un caine, nu un catelus, un dulau mare, care sa imi fie cel mai bun prieten, poate un golden retriever sau un labrador.

2 thoughts on “Prietenii

  1. foarte bun articolul asta!am si eu un cel mai bun prieten si incet se raceste relatia!de cad e cu fata “visurilor lui” a cam uitat de mine si vorbim de 2-3ori pe sapt si in majoritatea cazurilor il bag eu in seama chiar e asa greu sa iti dedici 4-5min pt un telefon sau 2ore odata la 2-3zile sa iesi?

    • Eh, asta e greu Mircea. Dar uneori ma gandesc ca ar trebui sa ne asteptam la schimbari din partea prietenilor cand incep o relatie, dar alea 5 minute dedicate si bunului prieten ar conta 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s