“Ma fascineaza sa stau sa ii ascult si sa observ ce e in stare mintea umana sa produca”
Aceasta fraza , mi-a ramas intiparita in minte. Nu cred ca as putea explica mai bine de ce mereu sunt curioasa, sau de ce sunt interesata de orice, chiar si de cele mai neinteresante lucruri, de ce ador misterele, de ce vreau sa stiu istoria tarii, istoria mea, a tuturor lucrurilor existente. O fi acesta si motivul pentru care mereu sunt absenta din unele discutii banale, doar pentru ca analizez chestii. Si nu ma intereseaza doar partea materiala -chiar foarte putin- ci partea psihica. Vreau sa stiu cum traieste fiecare om fiecare situatie, vreau sa stiu cum gandeste lumea, in ce crede, cum si cat la suta isi pune omul creierul la munca cand analizeaza ceva, sa vad cum se desfasoara procesele, sa desfac totul, sa ajung pana la miezul problemei, sa cercetez, sa descopar, si la mistere sa gasesc solutia. Pentru mine nimic nu trebuie lasat neterminat.
Si la ce bune toate astea? La ce bun sa cercetez? Uneori ma gandesc la vorba lui Stendhal: “Exista oameni care, maniati de dorinta de a cunoaste, uita sa iubeasca” si imi zic sa incerc si eu sa vad si partea emotionala a mea, pentru ca exista, dar se arata rareori. La varsta mea pot sa zic ca sunt atat de mult interesata de psihiatrie ca in curand o sa innebunesc. Dar, eu sunt curioasa, nu judec .
AltergEgoEva 